Ego Universi

Cu milioane de celule strigând 
în mine, singur nu sunt 
și oglindit prin tălpi pe pământ 
mă plimb fluierând

Cicatricea nu mai cere leac 
a devenit ființă și cere tribut 
amintirii

De multă grijă apăsătoare 
m-aș elibera 
dacă aș ști cine sunt eu 
dintre toate aceste celule

Cerneala din piele 
își spune încă povestea 
și copacul pe care am murit 
cinci minute 
mă privește prin rădăcini

Respir un nor 
Îl împart egal printre celule 
și subatomii dansează 
În vortexul ploii

Cu milioane de celule strigând 
în mine, singur nu sunt 
și oglindit prin tălpi pe pământ 
mă plimb fluierând

unupunct - Ego Universi