2010

Mi'am propus ca la inceput de an sa vad lucrurile altfel. Un alt unghi de privit lumina pe care, pana acum, o vedeam doar alba. Spectrul luminii, al sunetului, al magnetismului... le'am revizuit pe toate si dupa doua zeci si patru de ani de viata, privesc un gol imens in viata mea cu care nu ma identific

Nu este un gol pe care eu l'am creat sau l'am dorit. Nu este un hau imposibil de strabatut. Imi trebuie doar putina rabdare pentru a indrepta greselile celor din trecutul lasat in praf, undeva pe niste carti care au facut istorie.

Nici un personaj nu este curat si fara greseala! Gandesc ca, asa cum sunt si eu, si ei au facut greseli. Greseala lor cea mai mare insa a fost sa creada ca adevarul cu care ei s'au identificat sa unul pentru toti cei ce vor urma...

Mi'am permis intotdeauna sa pun la indoiala tot... sa fiu sceptic, sa cred ca exista mai mult decat ceea ce altii imi spun ca este "Viata". Cand nu sunt de acord cu ceva, incep sa cercetez, incep sa dezbat si cu cat aflu mai multe cu atat mai dezamagit sunt in final cand aflu ca am avut dreptate. Era mai simplu sa ma insel.

Candva, priveam cu ochi dulci fiecare gest, fiecare persoana pe care o intalneam pentru ca erau noile personaje care imi ocupau viata pentru a o face mai interesanta... Trebuia sa ii descopar, sa ii inteleg, sa ii ajut... Acum nu ma mai pot bucura de nici unul pentru ca prostia se plateste!

Ignoranta te face fericit in zilele noastre sau aparentele inteligentei bazate pe fundatiile unei societati care nu face decat sa pregateasca sclavi docili pentru o munca in folosul comunitatii restranse a catorva suflete ratacite, care au inteles ,undeva in copilaria lor, ca banul este de nelipsit... si au vrut multi...

Nu stiu unde s'a intors balanta impotriva noastra dar in mod sigur este irelevant. Toate sunt deja planificate, matematica universului tinde sa nu dea gres niciodata... poate ar trebui candva sa o pun si pe ea la indoiala... poate intr'o zi cand o am raspunsul intrebarilor de acum.

Programul meu incarcat cu ganduri, m'a retinut intotdeauna dintr'o viata obisnuita. Destinul meu a fost pecetuit pana sa ma nasc. Dupa acel moment, lumea intreaga o tineam in maini si cu puterea gandului puteam sa schimb dupa voie cele ce ma inconjoara. Destinul meu s'a oprit acolo si a predat stafeta karmei. Ea ma tine in balans... Imi spune cand gresesc si cand fac bine... imi spune cand va veni momentul in care si eu imi voi intalni nasul... asadar, astept oferta de nerefuzat!

Copilul curios din mine nu vreau sa moara niciodata! Nici zambetul, nici lacrima... caci toate'mi apartin prin dar divin... acea scanteie care imi umple fiecare atom component si care imi da puterea nelimitata de a schimba ceva.

Cine sunt eu? Sunt un punct
Punctul care va schimba lumea!

Pentru o asemenea afirmatie, multi te vor incerca, multi te vor batjocori, multi te vor acuza... au si cu ce... doar esti om! Insa toate acestea devin irelevante cand ma cuprinde din nou sentimentul acela dezamagitor... din nou am dreptate!

In oglinda vezi numai ce vrei. Nu te pune in fata ei daca nu esti dispus sa te vezi pentru cel ce esti cu adevarat si nu doar pentru cel ce se prezinta in fata ei cu o aroganta debordanta.

Cine esti tu?
Asta va trebui sa iti raspunzi singur. Sunt in aceste randuri doar pentru a spune ceea ce nu este, pentru a spune ceea ce urmeaza si pentru a te incuraja! Totul o sa fie bine!

De ce acum? De ce eu? sau preferata mea... Ce urmeaza? Toate intrebari destul de bune, adunate din constiinta comuna a planetei. Toti se gandesc la acelas lucru, toti tindem spre aceleasi adevaruri. In final este unul singur capabil sa le acopere pe toate: Iubirea

De ce acum?
Pentru ca un timp mai propice nu se putea... de o vesnicie, universul asteapta sa aplice exact cand trebuie, formula corecta. Cand nu trebuie sa gresesti pentru ca iti sta in fire sa fi perfectionist, trebuie sa ai rabdare... cine stie cate calcule a facut acest univers pentru ca planul acela original sa stea cu culoare in interiorul liniilor trasate initial. Sau poate vine de la sine... ca respiratia... pe care o mai pierzi din cand in cand dar niciodata de tot... ei bine, poate o singura data si atunci nu este relevant pentru ca nu iti vei da seama.

Am incercat sa prind termenul de infinit si am decis sa inlaturi alte cuvinte ca inceput, origine sau alpha... sunt toate baliverne ieftine, cuvinte ca toate celelalte in speta doar ca omul inconstient de puterea cuvintelor, a decis candva sa le dea o importanta mai mare decat o au si le'au atribuit unui concept atat de "vast" precum infinitul. Nici nu vreau sa cuprind ideea de infinit sau sa ma apuc sa numar... stiu doar ca Chuck Norris a reusit sa numere pana la infinit de cateva ori si informatia asta imi ajunge. Stiu ca infinitul exita, ii inteleg filosofia si ma opresc acolo. Restul conteaza numai acum. In prezent, in acest moment.

De ce eu?
De ce nu?
Avem toti aceleasi posibilitati. In legea firii suntem egali. Detaliile imi sunt nesemnificative. Adevarul trebuie cautat la sursa si nu prin intermediari. Daca vrei sa te cunosti... uite'te in ochii tai... nu in ochii celuia care crede ca te cunoaste dar inca nu s'a descoperit pe sine. Toti suntem mici. Daca vrem sa crestem sau nu, depinde numai de noi. In speta, de mine! Si am vrut...

Este greu sa urmezi o cale in care crezi cu tarie... un cod pe care tu il vezi dintre toti cu o claritate inimaginabila... In spate am lasat un infinit... acum ma indrept spre infinitul ce imi este dat in fata! Cu mine inainte...

Ce urmeaza?
Conform ecuatiilor cu necunoascute, rezultatul se afla mai greu. Dar nicicand imposibil... Analizez atent variabilele, vad ceea ce este pus in aceste ecuatii si prin observarea lor atenta, descopar ceea ce se asterne in acel viitor apropiat care ne va cuprinde pe toti. Nu mai cred in timp, material si nici in frica. Mai am cateva detalii de pus la punct pentru ca in curand sa pot umbla liber. Odata plecat... pluta mea va ajunge departe...

Sper sa te vad si pe tine acolo. Daca nu... voi stii ca nu te'ai meritat si undeva, candva te'ai lasat abandonat, adoptand eronat masca de victima.