words words words

Mi'as fi dorit sa fiu departe!
Mi'a si dorit sa stau aici!
Mi'as fi dorit sa'ti fiu in soapte!
Chiar si cand ele'ti sunt mici...

Mi'as fi dorit sa fiu acolo!
Mi'as fi dorit sa nu fi fost!
Mi'as fi dorit atat de multe
Dar am ramas acelas prost

Mi'e greu sa'ti spun atatea
Cand vorbele'mi sunt de prisos

Mi'as fi dorit sa zambesti
Sa scrii cum ca traiesti
Sa fi fericita,
Sa te simti dorita

Mi'e greu sa'ti spun atatea
Cand vorbele'mi sunt de prisos

Am reusit numai o parte
Am incercat numai putin
Si n'am facut tot ca la carte
Si nici nu am ajuns sa tin

Mi'e greu sa'ti spun atatea
Cand vorbele'mi sunt de prisos

as vrea multe si pot putine
as vrea sa mai fug din cand in cand
sa fiu cu gandul tot la tine
doar sa simt cum aripa nu'mi frang
ca nu sunt ingradit,
ca n'am hotare
ca nu imi trebuie valiza
sa calatoresc pe mare
sa'ti simt mangaierea briza

Mi'e greu sa'ti spun atatea
Cand vorbele'mi sunt de prisos

La ce folos atatea spuse
Cand tot ce spun e in zadar
Doar ce vrei tu gandesti si fuse
O incercare...

Mi'e greu sa'ti spun atatea
Cand vorbele'mi sunt de prisos

copilul din tine...

de ce trebuie sa renuntam la copilarii? de ce trebuie sa vedem cum incet copilul din noi moare? de trebuie sa ma ridic la nivelul asteptarilor cuiva si de ce nu imi ajung asteptarile pe care le am eu de la mine?

de ce ma dau adult cand sunt copil? de ce sa ma joc un joc pe care nu il inteleg de dragul vostru? intrebari puerile? prea multe intrebari? ar fi trebuit sa stiu raspunsul la toate pana acum? daca nu il stiu te deranjeaza? sau... te deranjeaza daca ma mai prostesc din cand in cand si nu iau multe in serios? sau... te deanjeaza daca aleg sa trec prin orice necaz cu un zambet pe buze? asta ma face nebun? nepasator? copil?

care ar fi definitia ta de om? ce inseamna copil in vocabularul tau? de ce crezi ca as face cel mai mic gest de a'mi rupe din mine ca sa fi tu multumit? mai omule... nu intelegi ca asa sunt eu? prefer sa trec usor prin ele si sa nu ma afecteze... in ochii tai sunt nesimtit? oare daca ma dadeam cu capul de pereti paream matur? oare daca imi ieseam din fire si spuneam cuvinte din ce in ce mai vulgare... dadeam dovada de maturitate? daca ti'am aruncat un zambet trebuia sa imi raspunzi cu un "nu stii nimic.. esti mic..." ? rimeaza.. da bine.. poate o sa o scriu intr'o poezie ca vers.. dar mai mult de atat nu puteai? ma asteptam ca maturul din dine sa'mi spuna cu vorbe alese ceea ce trebuia sa inteleg.. sa coboare la nivelul meu si sa'mi spuna in cuvinte simple ca sa pot pricepe ceea ce ma inconjoara... sa dea cu dexul dupa mine sa ma bage in ceata... nu stiu... cum e bine?

de ce cand ai nevoie trebuie sa fiu matur.. si cand fac o gafa imi arunci treaba cu copilu' in nas...?
nu esti decat un copil cu mai multi ani... care pe an trecut face greseli mai mari decat cele care le'ai facut cand erai copil... daca aleg sa trec cu zambetul pe buze prin orice... nu ma face copil... ma face mai puternic decat tine... nu ma face indiferent... ma face constient de faptul ca orice suparare se pune acolo unde nu trebuie si nu ajung sa imi fac rau decat mie...

nu fi suparat... zambeste! fi copil si fi nepasator! fi ca mine!

nu lua viata in serios...!!!
nu vei scapa cu viata!