... a inceput o noua luna ...

s'a lasat cu frig... sa fie timpul schimbarii in garderoba? probabil... a inceput prima luna de toamna... odata cu frigul sau racoarea pronuntata de azi de dimineata am simtit si alt fel de "racituri" in jurul meu... se racesc relatii... unele ingheata altele se destrama sub presiunea ghetii. Egoism, neincredere si orgoliu... combinatia perfecta pentru nereusita.

Daca vrei poti si daca vrei ai... ti se spune des, ti se spune constant... propaganda optimista sau adevar? Ajung sa cred ca nu se vrea indeajuns pentru ca pe zi ce trece vad tot mai multe relatii la rece...

Am nevoie de spatiu... sa fiu un om independent... sa nu mai ai atatea pretentii si sa lasi lucrurile sa mearga de la sine... in schimb am pretentia ca tu, cel de langa mine, sa faci numai ce vreau eu, sa am dreptul sa fiu gelos si mai ales... sa profit de tine numai cand imi doresc...

Poate cuvantul profitat este putin cam intins dar numai asa te simti cand o persoana te cheama numai atunci cand are chef de tine... numai cand ii este prielnic timpul... Afirmi ca tii la cineva, ca il iubesti si totusi il jignesti cu demonstratii de acest gen. Iubesti pe cat daruiesti, primesti ceea ce oferi si de multe ori privirea partenerului iti este o oglinda in care te privesti daca tu... faci tot ce se poate si dai tot ceea ce se poate da pentru relatie.

De ce vrei... ce imi ceri si in schimb primesc aceleasi replici?... am fost o vreme in aceasta incertitudine si am dat initial vina pe mine... poate din respect pentru ea... n'am vrut sa o vad mai mult decat ca persoana pe care o iubeam.. si numai sa o fi invinuit de ceva... ma simteam prost... iubeam ideea de "ea", iubeam ceea ce imi doream sa cred despre ea...

Oamenii sunt asa cum ii proiectam in mintea noastra.. nu ceea ce sunt ei defapt... sunt inchipuiri si interpretare.. si de multe ori interpretam gresit.

Am renuntat sa mai dau vina pe mine.. si mi'am inlaturat tentativa ei de a'mi insufla acest sentiment de vinovatie... un lucru las de altfel pentru ca este mai usor sa dai vina decat sa'ti analizezi obiectiv defectele... poate defectele le iubeam la tine si nu te'am vazut vreodata grasa, zbarcita sau usor indoctrinata... poate am vrut sa te vad cu alti ochi... am vazut dincolo de carcasa si de aparente si n'am judecat niciodata la prima vedere... iti multumesc sincer pentru ca ai avut curajul si toleranta de a sta langa mine cand am avut zile grele si m'ai sprijinit si m'ai inteles... poate ca asta a fost ceea ce am apreciat cel mai tare... ca m'ai inteles... ca te'a preocupat ceea ce simt si m'ai privit dincolo de aparente.. care probabil afisau o stare de paranoia... un obsedat... un inconstient.. un nebun... nu oricine poate privi dincolo de aparente... mi'ai dat ascultare... multumesc!

Si acum sa revenim cu picioarele pe pamant.. sau nu mai fim ironici si sa spunem lucrurilor pe nume... practic ne este usor sa spunem ceea ce dorim... sa spunem ce pretentii avem... ne este greu sa punem in practica si greu sa ne recunoastem defectele... care pana si la cele mai "perfecte" persoane.. sunt mai multe decat stie un copil sa numere pe degete...

Ca final.. pentru ca in coerenta deficitara de mai sus nu stiu daca am spus ceva legat... afirm doar ca este extrem de las si egoist sa vrei fericire si sa nu lupti pentru ea... loteria asta vine mai greu decat cea in bani... iti doresc numai.. asteptare placuta!