Prin umbre am făcut cărări
Și-am așteptat de-atâtea ori
moartea să-mi vie
ea cu zâmbetul blajin
mi.a spus că timpul
este relativ
lăsat așa într-o răbdare crudă
priveam în suspin cerul sângeriu
și mă-ntrebam de ce s-a dus
înaintea mea
peste ani, am înțeles vrăjeala ei
era atât de simplu să mă ia
dacă avea permisiunea certă
a îngerului meu păzitor
dar el tot mai crede-n mine
și-n încăpățânarea lui cosmică
așteaptă clipa în care
a-mi să-mi învăț lecția
și o să plec să-l las
cu ale lui
unupunct
unupunct.blogspot.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu