Fund… si nu orice fund… fund de prapastie.. si odata ajuns aici ramai cu un gust ciudat.. si toata amaraciunea asta iti sta in gat si nu poti sa o scuipi… Ce bine’ar fi… sa’mi scuip amaraciunea…
Nici corpul nu mi’l mai simt la fel… ma uit la el… il vad in fata ochilor si nu il mai recunosc… cicatrice, barba neingrijita si mirosul intepator pe care’l port de zile. Nimic din toate astea nu s’ar lepada de mine… Nimic din toate astea nu s’ar indeparta macar putin si mi’ar da putin aer… nici aer nu mai am si intr’un mod straniu pana si aerul imi pare scump. Numai soarele imi mangaie fata si nu’mi cere nici un ban pentru asta.
O steluta pentru soare!
O raza de soare si totul incepe sa aibe alt contur… nu mai conteaza nimic din materia din care sunt facut sau cea din care ma inconjoara… am doar o raza de soare si am sa ma agat de ea… inca nu mi’a murit spiritul… inca nu mi’a disparut materia si toate celulele din mine vor sa din radacini sa ceara o a doua sansa… si azi… ma simt generos… am sa imi ofer o a doua sansa pentru tine… pentru tine cea care ma privesti cum nimeni nu m’a privit… pentru tine cea care nu m’ai lasat sa dorm toata noaptea doar ca sa vedem rasaritul impreuna… si ce rasarit! (partea a doua)
Incepe sa prinda contur si pentru tine incerc sa fac fiecare pas… sunt renascut si ma incanta… singurul dezavantaj este ca am pasii mici si sper doar sa ai rabdare… si sa ma lasi sa’mi uit trecutul… vreau doar prezent… sper doar la viitor… ambele.. cu tine.
