Fara pic de misoginism afirm ca sunt mandru de membrul meu distinctiv... sexul care ne deosebeste de femei... micul extra care face toata diferenta... am sa incep cu gandul ca ceea ce am vazut pana acum si avea distinctie feminina... nu a facut decat sa imi confirme placerea de a fi barbat...
Nu am sa scotocesc pe toate partile in strafundurile mintii muieresti dar am sa aduc in vedere cateva din caracteristicile pur masculine.. de care suntem mandri si ne ocupam de perfectionarea lor in fiecare zi...
Ne laudam cu burtile de bere si nu ne deranjeaza cand ne "fileaza" cineva la semafor cu dejtu'n nas... ne tragem oriunde chilotu' cu miscari ridicole pentru ca senzatia de tanga nu ne'a prins sub nici o forma... ne aranjam bijuurile pentru ca senzatia de disconfort este prezenta si fetele nu au cum sa inteleaga pentru ca la ele totul este aranjat... lasam dezordine in haine si cam peste tot unde suntem prezenti doar ca sa lasam si noi ceva in urma noastra... ne simtim mai utili daca dam altora de lucru... altfel.. ar fi plictiseala... barfim si noi dar niciodata nu ne lasam doborati de ceea ce spun altii.. noi actionam direct si civilizat... ne luam la bataie si bem sanatos dupa.. cu noul prieten care te'a sau l'ai batut... conflictele intre baieti nu sunt niciodata sentimentale.. si poate din cauza asta nu putem sa sunam in miez de noapte cel mai bun prieten spunand'i cu ochii in lacrimi ca ne'a lasat gagica... eventual.. il intrebi daca are ceva pentru tine... eventual.. si la ora aia... dupa.. iti revii cu cateva beri... orgolii sunt... impresii sunt.. dar in esenta.. suntem mai comozi.. mai relaxati si lasam de multe ori impresia ca suntem delasatori in orice....
Munca este intotdeauna amuzanta cand nu sunt femei in preajma.. si mai ales atunci cand nu sunt in pozitie sa dea ordine... ne organizam si functionam singuri dupa regulile nescrise din salbaticie... n'avem inhibitii si nici nu ne deranjeaza cand perseveram in ragaieli... (fetele considerand acest lucru scarbos, nepoliticos, etc... uita totusi ca este o reactie normala.. cu toate ca ne chinuim sa o amplificam si sa o facem sa iasa cat mai bine.... cum spuneam.. perseveram...)
Nu cautam sa schimbam persoana de langa noi... ne este indeajuns daca ne lasa in pace si ne mai hranesc.. spala si ne mai ajuta cu diverse treburi "casnice"... in rest.. putem sta linistiti... desi, ca pisoii aia prosti, cautam si noi putina atentie si suntem in stare sa va insotim in locuri in care nu vrem sa mergem.. sau facem ce nu ne sta in fire... baieti "de casa" sau nu... cam toti avem aceleasi gusturi si ne uitam dupa oricine merita sa intoarcem capul pe strada... analizam piata.. nu va dam neaparat motive de gelozie....
Respiram acelas aer dar legile firii se aplica altfel in situatia noastra, de multe ori, instinctul animalic preia controlul si facem ce voua nu va place deloc... si spunem la sfarsit ca nu ne pare rau.. desi.. incepem sa analizam scaparea...
Suntem porci, boi, idioti si multe alte nume primite in speta de la cealalta jumatate invidioasa ca avem de facut doar 3 cicluri de armata si nu unul pe luna, ca ne putem detasa usor de tot si toate si ca nu trebuie sa ne aranjam jumatate de zi ca sa aratam bine in cealalta jumatate... nu suntem frumosi.. suntem bine... nu cautam afirmare... cautam liniste.. desi.. cand te gandesti ca toti o sa avem un "capac" de femeie la casa... linistea iese din discutie si te multumesti cu privirea de motanel care vrea atentie, cu gandul ca o sa te bucuri mai mult de o scapare cand o ai mai rar si ca o singura femeie si buna este varianta ok pentru a substitui nesiguranta cu care te confruntai in fiecare zi: azi cu cine ma .. plimb? ... ce numar de telefon ai? ... pot sa te ajut cu ceva? ... si alte texte pentru a agata in fiecare zi alta fata care sa iti potoleasca spiritul liber si animalic pe care il ai in tine si il tii ascuns ca un leu la zoo inchis langa antilope... nu'i nimic.. ne descurcam... privim orice in ochi si acceptam orice insulta cu o singura replica... "Termina'te ca te bat"... restul... e cancan...
marți, august 14, 2007
MULTUMESC MAMA CA M'AI FACUT BAIAT ! ! !
luni, august 13, 2007
... taves bahtalo! ...

cum bine spun baietii... cand ne'o fi mai rau.. asa sa ne fie... liberi si sanatosi... optimisti si cu toate acasa...
gasim mereu solutii sa ne adaptam... si trecem prin toate cat de grele ni se dau... am trecut prin atatia ani de evolutie ca sa ne oprim in moravurile societatii??... cum aratam... cum gandim... cat si cum facem banii... ne priveste pe fiecare si nu este deschis discutiilor... ne grabim sa etichetam si nu ne place cand suntem judecati de altii.. traieste impacat cu tine.. si gandeste'te la cum sa faci sa iti fie bine tie si nu la cum te vad cei din jur.. la cat te critica.. sau cati iti spun ca esti cum cred ei ca esti... suntem noi si atat... toti avem fetisuri si fantezii picante, toti am face din cand in cand ceva nebunesc.. nu trebuie sa ne lasam judecati de nimeni pentru asta si nu trebuie sa dam socoteala nimanui pentru ceea ce suntem si ceea ce ne place... suntem noi si atat... suntem asa cum vrem sa fim... suntem liberi, gandim si actionam dupa propriile impulsuri... restul... nu conteaza...
acum... sunt bine!
s'au mai potolit apele in care ma scaldam obosit...
mi'a trecut vremea de neliniste si sunt pe drumul cel bun...
un drum de munte cu multa verdeata si inclinatie mare...
dar il urc de placere...
mi'au trecut parerile de rau si in fata se vede soarele...
un soare nehotarat... aleg sa cred in el... macar in el...
parca promite ca o sa iasa si pe strada mea in toata splendoarea lui...
de putina vreme, in putina vreme, mi'am facut toate bifele pe foaia mea de "ce vreau sa fac..."
mai am putin si pot rasufla linistit... o sa fiu ACASA...
ma vindec usor dar sigur... caci atunci cand sunt la pamant... conteaza daca ma ridic...
nu de cate ori am cazut...
ma duc sa'mi incep drumul asta nou... caci de la cazatura am ramas putin debusolat...
aleg drumul nou... ma folosesc de ce imi mai aduc aminte si imi fac un dram de curaj
si ma mai arunc inca odata cu capul inainte... orice inceput este senzational... si sper sa'l vad
si peste ceva timp tot ca un inceput... tot frumos, tot interesant... mi'au trecut intrebarile si
parghiile care ma tineau suspendat... mi'au trecut planurile si visele cu rasete de copil...
mi'au trecut supararile si ranchiuna... sunt pe un alt drum si acesta fiind unul de munte.. trebuie sa imi iau bagajul strict necesar.... mi'au trecut.. le'am lasat in urma pentru ca drumul pe care am ales sa il urmez este unul bun... nu pot sa tarasc dupa mine tot ce ma ingreuna... tot ce ma tinea in loc... pe drumul asta nou sunt eu cu mine... sunt eu cu ce am ales mai bun din ce pot face si din cine sunt... l'am impachetat pe vechiul eu si l'am lasat la rascruce... poate mai are cineva nevoie de cate un sfat... eu inaintez pe drumul asta si la cum se prezinta peisajul... sunt sigur ca destinatia imi va face cu ochiul si ma va primi cu bratele deschise...
miercuri, august 08, 2007
"ce ma? ... vezi ca am cotor de ceapa'n buzunar?"
Romani... balcanici, europeni, pamanteni... neam de traista vesnic cu prazul in dinti cautam in fiecare zi modalitati de demonstrare a indobitocirii neamului, cautam afirmare in cartea recordurilor si ne lafaim in masini luxoase de sute de mii de euro, continuand sa locuim la bloc, unde apa este ruginie si ghenele au dat de mult pe dinafara in asteptarea salubrizarii corespunzatoare...
Facem curat pe artere importante de drum doar cand facem propaganda... sa aratam ca se poate.. dar de prevenit din timp nu prea... gasim in magazine vanzari ridicate la parfumuri scumpe dar nu si la sapun sau pasta de dinti... porcusorul de la subrat sta linistit, mancat si intretinut de educatia precara pe care o avem... ne pasioneaza mai mult gadgeturile si internetul masinile tari si viata mondena decat propria igiena... suntem preocupati de altii si dam vina pe secolul vitezei atunci cand dusul nostru dureaza 2 minute este facut 1 data in zi si doar in anumite zone... avem pretentii din cele mai felurite si creanga din ochi nu o vede nimeni.. sau o ignora pur si simplu.. o pun langa porcusor si isi vad ocupati de afaceri... toti sunt prinsi de anteprenoriale inteligente.. atent studiate in state si alte tari dezvoltate din europa.. si uitam ca am trecut peste fundatie.. si construim direct acoperisul... am creat in ultimii ani de zile o fatada trista, am acoperit lipsurile cu prost gust si nu este o alegere demna de un popor care se bate cu pumnii in piept pe la toate intalniriile internationale ca am dat lumii genii si oameni de valoare... au fost ei.. meritul lor.. cat ai contribuit tu romane la curatenia orasului, a ta sau la educatia tinerei generatii?
Muncim ca tractoarele si nu intrebam nimic, continuam sa mergem ca magarii'n ceata si singurele preocupari ale omului de rand sunt cele legate de asa zisele vedete autohtone care se dau in fiecare zi intr'un spectacol monden de prost gust... gasim placere in necazul altuia si ne intristam teribil cand mai moare un sef de clan mafiot sau intra la puscarie (mai rar) vre'un functionar corupt... traim cu handelu' la nas si nimeni nu il da din drum pentru ca miroase... n'avem de ce sa ne suparam atunci cand europenii se uita la noi diferit.. pur si simplu nu ne inteleg... desi in toleranta lor imensa.. gasesc loc si pentru noi.. sa ne intinda o mana.. ca doar ne'am obisnuit cu cersitul... ne'am obisnuit cu milogeala si daca nu ni se da.. plangem si facem reclamatii...
Vrem sa fim auziti si sa ne afirmam dar fara efort... comoditate... printam documente despre cum sa ne prezentam la interviuri si ramai stupefiat cand vezi ca ai o nota de subsol in care ti se atrage atentia ca la interviu trebuie sa fi spalat si curat imbracat... de parca zi de zi.. preocuparile tale sunt altele si n'ai timp de igiena, iesi pe geam si tragi tare in piept aerul jegos de Bucuresti si te bucuri ca astazi iti vine leafa mult asteptata si iti permiti sa iesi in mall sa iti etalezi noile tzoale achizitionate de pe la verii tai plecati in Spania.. "la cules"... nu stiu de ce toata lumea a ramas surprinsa de rezultatele proaste de la bac (cele reale) fiind scazute.. si nimeni nu si'a pus un semn de intrebare cand emisiuni de ultima speta au rattingul cu mult peste cele care au ceva de spus... spre final nu imi vine decat o singura replica in minte si din pacate nu imi apartine: Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!
eu si ele...
marți, august 07, 2007
---ploua---
picura... pe vremea asta as sta in casa.. sa dorm.. sa lenevesc... sa vad un film pe care l'am ratat sau pur si simplu sa ma bucur de patul mare si calduros... ciocolata calda.. vrajeli d'astea... sa ma mai gandesc la mine... sa imi fac timp pentru propria'mi persoana...
de cand nu mi'am mai acordat din cele 24 de ore din zi cateva pentru mine? somnul este de nevoie, mancarea la fel desi ma bucura amandoua... dar.. sa stau si sa uit de toate si sa'mi aduc aminte de mine nu am mai facut'o de multa vreme... poate eram prea concentrat sa fiu prezent langa altcineva... poate eram prea ocupat cu treburile de rutina... acum.. sunt eu cu mine... da'mi atentie eule...
luni, august 06, 2007
Taxi - Dragostea ca o pereche de pantofi...
. E cat se poate de normal
Ma uit la tine cum iti mai arunci niste pantofi
Pentru ca s-au rupt si sunt foarte vechi
Nu-ti mai trebuie, n-ai ce sa faci cu ei
E cat se poate de normal
Doar n-ai sa mergi toata viata cu aceeasi pereche de pantofi
N-o sa porti aceeasi poseta sau aceiasi cercei..
Dar daca nu-ti mai trebuie dragostea mea..
Daca nu mai ai ce sa faci cu ea.. N-o arunca asa
Mai bine aseaz-o undeva
Aseaz-o intr-un loc cu multa lume..pe o strada aglomerata
Sau intr-o sala de cinema
Poate o gaseste cineva si-are nevoie de ea...
Aseaz-o undeva, aseaz-o undeva ..dak nu-ti mai trebuie dragostea mea ..
E cat se poate de normal sa se adune foarte multe chestii
De care nu mai ai nevoie
Te lovesti de ele prin casa..si le-arunci pe toate intr-o zi..
Ma gandesc c-asa se-ntampla si cu dragostea mea
Te impiedici prin casa de ea
Si te gandesti intr-una ca n-are nici un rost s-o mai tii
Si nu te gandi ca daca o s-o lasi pe strada
O sa dea o masïna peste ea
Ar fi spectaculos.. dar nu sunt eu atat de norocos...
... nu plang pentru ca s'a terminat... ma bucur ca te'am cunoscut...
Ne'am indepartat de'o vreme si nu te mai simt... nu'ti mai simt mirosul si nici mana catifelata... of... sa le mai simt macar o data...
te'ai pus in spatele unui zid facut de tine si ai uitat de serile cand te tineam strans... poate prea strans pentru caldura de afara...
m'ai pus in spate... sa fiu decor... m'ai lasat sa ma sting in fiinta si spui ca'ti pare rau... mi'ai dat luna dar mi'ai luat cerul... da'mi cerul inapoi... caci era un cer frumos.. plin de stele.. luminos... un cer al meu in care ma regaseam seara si de cand cu tine am ramas in bezna...
... prioritati ...
Toti avem prioritati... unele de moft.. altele de necesitate.. si altele.. pentru suflet... Cum stim care sunt "mai prioritare" ca celelalte?
Poate sunt legate de varsta... cu fiecare pas facut in viata avem altele pe primul plan... avem altele pe care trebuie sa le facem inaintea tuturor celorlalte... casa... munca... dragoste? asta sa fie ordinea?
Era un timp cand credeam ca dragostea este pe primul loc... ca daca iubesti... toate vor veni daca ai putina rabdare... in ultima vreme... ma tot incearca lumea... vor sa ma convinga, ca nu este asa... ca fiecare se descurca pentru el nu pentru un partener sau pentru cel pe care vrea sa il iubeasca... stai cat este bine... dai de hopuri... lasi capul plecat si mergi mai departe... Daca iubesti cu adevarat poti trece peste orice? Cum definim acum orice'ul asta.. ca este o problema de definitie... peste ce nu am putea trece atunci cand vine vorba de partener si de prioritatile personale?
Sa fim oare singuri pe lumea asta...? nevoiti sa ne cautam in permanenta pe noi si pe cei din jur? condamnati oare sa traim bine doar in anumite perioade si cu cine ne dicteaza astrele...?
Sa ajungi sa ai o relatie.. cat trebuie sa cedez din persoana mea pentru a fi pe plac partenerei si cat trebuie sa lase ea pentru mine? Cat sa las din mine si ceea ce sunt eu si ce voi deveni dupa?
optiune si prioritate... nu accept sa fiu o optiune cand esti pentru mine o prioritate...
etichete... prejudecati... socializam si mereu suntem incautari pentru a gasi persoana cu care sa ne intelegem perfect.. care ne intelege si sprijina asa cum suntem... care ne iubeste pentru ceea ce suntem nu pentru ceea ce suntem pe moment... ne iubeste pentru ceea ce este ea atunci cand este cu noi... socializam si gasim persoane cu care sa petrecem timpul... si sa aceeptam odata cu o persoana care intra in viata noastra.. si alte cunostinte venite "la pachet" promotional sau nu...
Acum ceva vreme... ma gandeam ca toate au o rezolvare daca vrei... ca toate se indreapta.. ca toate se pot schimba... daca vrei!... cat am vrut eu? cat a vrut ea? ... of... cat am vrut...
joi, august 02, 2007
vorbeam in vid
Rasarit langa tine, amintiri de la apus, cu mana ma plimb in parul tau, de farmece sunt prins...
in ochii tai ma regasesc dimineata, zi de zi... toata viata... mai pot sa cer? Mai pot sa sper ca ma vei mai privi asa cum o faceai cand dormeam?...
Ma intrebam doar... vorbeam cu mine... vorbeam in vid...
